Vacanta in Milano

Prima mea iesire din tara a fost sa fie in Italia, Milano. Am fost putin tensionat pentru ca mergeam si prima oara cu avionul. Insa toate astea au meritat.

Prin 10 iulie la ora 13:50 avionul a decolat de pe pista din Cluj. In momentul in care trebuia sa isi ia zborul am crezut ca ma ia dracu pentru ca eram zgaltaiti destul de tare. Doar cand m-am vazut la vreo 500m de pamant am zis ca am scapat de ce a fost mai greu. Pe parcursul zborului a fost putina plictiseala si abia ca imi puteam intinde picioarele pe scaunele alea. Ajunsi pe aeroport, ne-am luat bagajele si am pornit spre hotelul Cristallo din Milano. Acolo am cazati cam in 10 minute nu ca in Romania unde trebuia sa asteptam cate 3-4 ore pana sa se elibereze o camera. De camera unde am dormit va pot spune ca era una impecabila cu doar cateva scapari. Acelea erau: frigiderul din care daca luai ceva trebuia sa platesti, tipic romanesc, televizorul pe care trebuia sa il platesti si wi-fi-ul. In primele zile tot ce am facut a fost sa strabatem tot bulevardul Buenos Aires care era plin de magazine. Cica e printre cele mai importante “shoppingarii”. Daca te uitai la preturi si vedeai 20e nu prea era nu stiu ce. Dar daca iti zicea cineva cat inseamna in RON parca iti venea sa pleci din magazin. Cam asta a fost in primele zile prin Milano dupa care au inceput cateva drumetii care se aflau mai departe putin de hotel. Am fost prin parcul central care dupa parerea mea seamana foarte mult cu parcul mare din Cluj-Napoca. Ce m-a impresionat cel mai tare a fost un pod pe care erau multe lacate cu diferite cupluri exact cum am auzit ca e prin Paris. O mica problema am avut cand sa ne intoarcem seara la hotel si anume ca nu mai stiam pe unde sa o luam :)) Am luat o harta si ne-am invartit putin pana sa ajungem.

In a doua zi am fost la Domul din Milano unde am facut cateva poze din varful lumii. Cand eram in fata catedralei un negru mi-a pus o bratara pe mana sa mai scoata un banut. Cand l-am intrebat daca e gratis a zis ca da pana cand am facut cativa pasi si el apucase sa o “monteze”. Mi-a luat 1euro cioara. Dupa aia ne-am procurat bilete pentru lift sa ajungem sus. Acolo era o splendoare inafara faptului ca era cam inghesuiala pe scari. Am facut fotografii si dupa aia am coborat cu totii sa mergem la Mc. Donalds sa papam. Ce sa vezi, la Mc. era plin. Dadeau pe afara la propriu. Am stat o jumatate de ora pana sa putem comanda ceva si inca 15 minute sa gasim o masa sa mancam linistiti.

In a treia zi am fost la lacul Como care e la 50 de km parca de Milano. Am fost nevoiti sa luam un fel de metrou-tren ca altcumva nu se putea ajunge pana acolo. Cand am coborat jos la metrou sa ne luam biletele pur si simplu am ramas masca. Trebuia sa mergem la un tonomat de unde ne procuram biletele cu care trebuia sa calatorim. Introduceai locul si bagai banii. Aparatul scuipa biletul si toata lumea era fericita si nu mai statea la coada. Ce sa mai zic de tren care a mers cu o viteza incredibila. Nu cu opriri pe campuri si prostii ca in drumul spre Constanta. In gari se ajungea la ora fixa fara nici o intarziere. La Como am luat vaporasul si 2 ore nu ne-am mai ridicat in picioare. Pe lac era superb, mai ales ca era si un cer senin. In fiecare statiune in care a oprit sa mai ia pe cineva la bord vedeai niste oameni simpli care luau masa sau iesisera la un suc. Acolo am zis ca ma intorc candva sa imi cumpar o casa. Dupa ce au trecut cele 2 ore am plecat la funicular care ne ducea in varful muntelui. Acolo sus tot ce am facut a fost sa bem un suc si sa vedem o biserica care avea ceva interesant inauntru. Avea niste lumanari care se aprindeau cand bagai un euro, iti puneai dorinta, bagai banutul si lumina se aprindea.

In ultima zi ne-am plimbat pe tot bulevardul si am intrat in fiecare magazin sa cumparam cat mai multe, ca doar eram la mama shopping-ului.

Pe aeroport la intoarcere mi-a fost putin frica pentru ca aveam11kg la bagajul de mana si trebuia sa fie doar 10kg, dar am trecut cu bine si de aia. Zborul a fost ok si somnul de dupa a fost mai ok.

Pozele le puteti gasi pe link-ul acesta.

Sper ca la anul sa ajung macar intr-un loc la fel de frumos ca si Milano. Va recomand la toti sa mergeti daca aveti ocazia( asta nu e o reclama la ceva companie 🙂 )